Partidul Social Democrat (PSD) este cel mai mare partid politic din România, potrivit alegerilor parlamentare din 2004, unic reprezentant în Parlament al social-democraţiei, actualmente în opoziţie. Preşedintele partidului este Mircea Geoană, fost ambasador al României în Statele Unite ale Americii şi fost ministru de externe. PSD deţine 150 de reprezentanţi în parlament. În anul 2000, Partidul Social Democrat a câştigat Alegerile Prezidenţiale, prin persoana lui Ion Iliescu şi Alegerile Parlamentare, prin Polul Social Democrat (PSD+PUR). In 2004 au candidat în aceeaşi formulă a Polul Social Democrat (PSD+PUR) şi desi au câştigat alegerile parlamentare (37.16% din voturile pentru Senat şi 36.64% pentru Camera Deputaţilor), candidatul PSD, Adrian Năstase a pierdut alegerile prezidenţiale , ceea ce a dus la pierderea puterii . PUR (actual PC) a părăsit alianţa cu PSD după alegeri la presiunile preşedintelui Traian Băsescu, care a refuzat să numească un premier din afara aliaţei D.A. şi a ameninţat cu alegerile anticipate, în favoarea unei coaliţii de guvernare cu PD, PNL şi UDMR.

Viziune
 
Mircea Geoană
Ion Iliescu
Sergiu Cunescu
Oliviu Gherman
Alexandru Athanasiu
Adrian NăstasePe parcursul ultimului deceniu al secolului trecut, partidele care au format PSD au avut programe şi practici de guvernare variind de la socialism democratic (PSM, PS) şi social-democraţie (PSDR), la un mix de democraţie-socială şi pragmatism în ale guvernării (PDSR).

PSD, format în 2001 prin uniunea Partidului Democraţiei Sociale din România cu Partidul Social Democrat Român, are o doctrină social-democrată aflată în legătură cu social-democraţia europeană contemporană. La originea sa stă Conferinţa "Social Democraţia în România. Viitorul 2000", organizată în 1998 de către Fundaţia Friedrich Ebert, la care au participat PDSR, PSDR, Partidul Socialist (care apoi a fuzionat cu PSDR), Alianţa pentru România (care a parăsit apoi stânga, alipindu-se la PNL) şi Partidul Democrat (care a parăsit apoi stânga, aderând la mişcarea populară). Scopul acestei conferinţe a fost unificarea stângii româneşti şi creionarea unui program de racordare a acesteia la social-democraţia europeană. Ideile, teoriile şi tezele elaborate iniţial au fost puse la baza strategiei şi programului de guvernare din perioada 2000-2004, iar rectificarea lor în practica guvernării a adus corectivele de rigoare.

În cursul legislaturii curente Partidul Social Democrat şi-a reorientat majoritatea politicilor, trecând din logica sfârşitului tranziţiei şi a integrării europene, la un curs de acţiune de factură social-democrată şi progresistă. Politicile susţinute de PSD începând cu 2004, subsumate proiectului România Socială, sunt detaliate mai jos.

Poziţii economice şi sociale recente
Solidaritatea, echitatea, libertatea, responsabilitatea şi justiţia socială stau la baza politicilor economice şi sociale ale PSD. Ele sunt considerate condiţii esenţiale pentru progres în economie şi societate.

PSD militează pentru scăderea poverii fiscale pentru societăţile comerciale prin deducerea totală a investiţiilor sociale de formare profesională şi educaţie permanentă, a cheltuielilor de cercetare şi dezvoltare şi a contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale la nivelul european de 38%. PSD consideră responsabilitatea socială a corporaţiilor o problemă care trebuie clar relementată şi stimulată.

PSD susţine un sistem de impozitare progresivă (impozite mai mici pentru cetăţenii cu venituri mici, impozite mai mari pentru cetăţenii cu venituri mari), pentru a contrabalansa inechităţile crescânde provocate de tranziţie şi pentru a putea încuraja dezvoltarea socială. PSD susţine că o dezvoltare durabilă nu trebuie să se soldeze cu îmbogăţirea celor bogaţi şi pauperizarea celor săraci.

PSD militează pentru deducerea din impozit a: primelor de asigurare a locuinţei şi a cheltuielilor pentru reabilitarea termică a locuinţelor în cuantum de 700 euro pe an; dobânzii la împrumuturilor care servesc la construcţia sau renovarea locuinţelor; contribuţiilor pentru pensiile facultative în cuantul de 400 euro pe an; asigurărilor de sănătate în cuantum de 400 euro pe an;

PSD doreşte să creeze oportunităţi pentru locuri de muncă accesibile şi bine plătite, considerând munca bine plătită drept cea mai bună formă de protecţie socială. PSD susţine creşterea salariului minim pe economie şi corelarea salariilor din sectorul bugetar cu cele din economia privată. De asemenea, se propune deducerea a până la 1000 euro din impozitul pe profit pentru a încuraja companiile să creeze mai multe locuri de muncă.

PSD susţine creşterea pensiei minime la peste jumătate din salariul mediu pe economie. În acest sens a propus transferarea a 1 miliard de euro de la bugetul de stat la bugetul asigurărilor.

PSD doreşte stimularea agricultorilor prin acordarea a câte 450 lei pentru fiecare hectar cultivat şi a 300 lei pentru proprietăţile mai mici de un hectar, suportarea de către bugetul de stat a jumătate din valoarea unui tractor, repararea instalaţiilor de irigaţii pentru un milion de hectare, asfaltarea a 3000 km de drumuri comunale şi acordarea a 70000 lei pentru exploataţiile agricole noi înfiinţate de cetăţeni sub 40 de ani.

PSD militează pentru susţinerea tinerilor prin sporirea şanselor de a-şi găsi un loc de muncă, subvenţionarea dobânzii la creditele ipotecare, deducerea din impozit a chiriei, construirea a minim 10000 de locuinţe pentru tineri anual, acordarea a cate unui teren pentru întemeierea unei locuinţe şi a unor facilităţi pentru construcţia locuinţei tinerilor care optează sa locuiască în mediul rural.

PSD doreşte creşterea fondurilor alocate protecţiei sociale la 12-15% din PIB. De asemenea, PSD propune creşterea indemnizaţiei de maternitate cu 50%, subvenţionarea cursurilor de recalificare pentru femeile de peste 45 de ani, asigurarea unei pensii suplimentare pentru soţul pensionar supravieţuitor.

PSD susţine proiectele de protecţie şi îngrijire a copiilor şi investiţii în creşe şi grădiniţe accesibile tuturor copiilor.

PSD consideră necesară libertatea de alegere asupra furnizorilor serviciilor sociale.

PSD militează pentru creşterea finanţării pentru sistemele publice de educaţie şi sănătate la câte minim 7% din PIB (în cazul învăţământului, 6% pentru învăţământ şi 1% pentru cercetare), pentru creşterea cuantumul salariilor în aceste domenii, pentru sporirea cuantumului şi numărului burselor sociale, pentru creşterea burselor de studiu la nivelul salariului minim pe economie, pentru compensarea cu până la 90% a preţurilor medicamentelor.

De asemenea, PSD susţine că accesul real la aceste servicii trebuie garantat de către stat oricărui cetăţean, indiferent de condiţia materială. PSD consideră calitatea serviciilor sociale drept principal indicator al dezvoltării sociale şi al perspectivelor economiei române. Astfel, PSD doreşte modernizarea şcolilor, a căminelor studenţeşti, a spitalelor şi a maternităţilor. De asemenea, PSD susţine subvenţionarea rechizitelor şcolare şi înfiinţarea de centre rurale de sănătate.

PSD consideră că oamenii sunt cea mai importantă resursă a societăţii, astfel că investiţia în dezvoltarea personală este prioritară. Toţi cetăţenii ţării trebuie să aibă acces egal la drepturi, obligaţii şi oportunităţi. Cultura, educaţia permanentă, sănătatea sunt, în viziunea PSD, drepturi egale pentru toţi iar nu privilegii.

PSD optează pentru renunţarea la practicile asistenţiale în favoarea stimulării dezvoltării sociale echitabile. În acest sens se doreşte un parteneriat între stat, patronate şi sindicate pentru a garanta condiţii de muncă şi dezvoltare personală tuturor.

PSD se opune privatizării unor sectoare economice considerate monopol naţional natural precum: fondul forestier, sistemul rutier, etc. Soluţia preferată pentru administrarea acestor sectoare este fie parteneriatul public-privat, fie administrarea privată a patrimoniului public.

PSD consideră dezvoltarea durabilă drept singura opţiune realistă pentru România, vizând politici pentru sporirea responsabilităţii faţă de problemele ecologice şi climaterice.

PSD garantează şi protejează proprietatea privată dobândită legal. PSD a susţinut confiscarea averilor nejustificabile ale demnitarilor publici.

PSD consideră că are datoria să joace un rol modernizator pentru societatea românească, acţionând pentru o mai bună integrare europeană, însă propune ca la baza proiectului de modernizare al României să nu stea idei copiate fără o dezbatere prealabilă din occident, ci un dialog critic despre realităţile şi necesităţile României.

Poziţii legale şi constituţionale recente
PSD propune o dezbatere naţională care să decidă tipul de republică care este dorit. PSD consideră clarificarea atribuţiilor puterilor statului o prioritate naţională. Opţiunea social-democraţilor este pentru o republică parlamentară, cu un guvern puternic şi un preşedinte ales universal, însă cu atribuţii clar delimitate.

PSD are un proiect propriu de adoptare a votului uninominal în alegerile legislative încă din 2004. Proiectul prevede alegerea reprezentanţilor în camera superioară a legislativului prin vot majoritar în doua tururi. Acesta este un sistem pur uninominal, spre diferenţă de proiectul ProDemocraţia care îmbină elemente uninominale şi proporţionale.

PSD propune alegerea unui număr de reprezentanţi în Parlament de către românii din afara graniţelor şi scăderea numărului total de parlamentari cu 10%.

PSD militează pentru o descentralizare rapidă a statului, cu oferirea unor surse de finanţare suficiente autorităţilor locale. PSD doreşte sporirea rolului Regiunilor de dezvoltare, ănsa nu consideră oportună desfiinţarea judeţelor. PSD se opune oricarui tip de autonomie pe criterii colective, etnice sau culturale.

PSD se opune schimbării periodice a aparatului administrativ central şi local în funcţie de partidul de guvernământ. Profesionalizarea şi depolitizarea corpului administrativ este o prioritate a PSD.

PSD apără drepturile persoanelor dezavantajate social, şi în primul rând al femeilor, copiilor, bătrânilor şi persoanelor cu dizabilităţi.

PSD susţine dreptul la identitate culturală, etnică sau religioasă.

Poziţii internaţionale recente
PSD doreşte întărirea relaţiilor cu Uniunea Europeană şi racordarea la poziţiile UE în politica internaţională.

PSD susţine o abordare multilaterală a relaţiilor internaţionale şi se împotriveşte intervenţiilor militare în afara graniţelor, ca şi celelalte partide social-democrate europene.

Simbolistică
Semnul electoral al Partidului Social Democrat constă în trei boboci de trandafir ce au la baza tulpinilor înscrisă denumirea prescurtată a partidului – PSD. Fondul semnului electoral este roşu, iar desenul celor trei trandafiri precum şi iniţialele partidului sunt de culoare albă. Începând din 2006 PSD foloseşte şi o formă simplificată a semnului electoral, făra cei trei trandafiri, constând dintr-un părtat roşu pe care sunt scrise cu alb iniţialele partidului în treimea inferioară. Trandafirii reprezintă simbolul partidelor social-democrate din Europa şi întreaga lume. În România trandafirul este folosit şi de către PD, probabil ca element vestigial al fostei sale apartenenţe la Internaţionala Socialistă.

Pâna in 2006 culorile partidului au fost albastru şi alb, fiind înlocuite cu roşu şi alb pentru a marca apartenenţa la Partidul Socialiştilor Europeni şi la tradiţia social-democrată europeană.

Mottoul PSD este "Pe primul loc oamenii". Între 2005 şi 2006 a fost folosit mottoul: "PSD - Un Nou Capitol".

După rebrandingul din 2006, presa a catalogat în mod eronat doua simboluri folosite la diferite evenimente publice drept noi loguri ale PSD. Este vorba de logoul Programului Managerilor de Campanie al PSD (un stol de cocori albi pe fond roşu), şi de mascota folosita cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 mai în 2007 (o furnică albă pe fond roşu).

Istoric

Începuturi
 
Ioan Nădejde
Iosif Jumanca
Ion Fluieraş
George Grigorovici
Emil Racoviţă
Şerban Voinea
Constantin Titel Petrescu
Constantin Dobrogeanu GhereaIdeile socialiste au pătruns în Principatele Române prin intermediul tinerilor care îşi făceau studiile în străinătate, transferul de idei făcîndu-se mai ales pe filiera franceză, datorită predilecţiei pentru cultura franceză. Mai ales după revoluţia de la 1848, ideile socialiste au fost propagate prin intermediul presei muncitoreşti şi socialiste, reprezentate de Telegraful român (1865), Analele tipografice (1869), Uvrierul şi Lucrătorul român (1872). În jurul acestor publicaţii s-au format cercuri socialiste, în cadrul cărora s-au afirmat personalităţi ca Titus Dunca, Zamfir Arbore, fraţii Ioan şi Gheorghe Nădejde. Un aflux important l-a avut venirea în ţară a unui grup de emigranţi ruşi şi basarabeni, cunoscuţi sub numele de narodnici, prigoniţi de autorităţile ţariste, între care se remarcau Constantin Dobrogeanu-Gherea, Nicolae Zubcu-Codreanu şi dr. N. Russel. Ei au adus o infuzie nouă de idei socialiste de tip anarhist, dominante în Rusia, dar şi de tip german, prin intermediul mai multor reviste, între care s-a remarcat Contemporanul (1881). În paginile acestuia au publicat articole socialişti de marcă - Vasile Conta, Dobrogeanu-Gherea, Vasile G. Mortun, Theodor Sperantia, Sofia Nădejde, Anton Bacalbaşa, Constantin Mille, Vasile Lates, s.a. Ei au dat o orientare modernă mişcării socialiste românesti, prin sprijinirea implicării în lupta politică legală. Această orientare s-a concretizat prin apariţia, în 1886, a studiului lui Gherea, Ce vor socialiştii români? Expunerea socialismului ştiinţific şi Programul socialist, o analiză a societăţii româneşti care susţinea formarea unui partid socialist românesc şi o serie de revendicări democratice de perspectivă (votul universal, libertatea presei, egalitatea femeilor cu bărbaţii).

La 31 martie 1893 a fost fondat Partidul Social - Democrat al Muncitorilor din România (PSDMR). Din conducere făceau parte Ioan Nădejde, Vasile G. Mortun, Constantin Dobrogeanu-Gherea, Ioan C. Frimu, Mihail Gheorghiu-Bujor, Christian Racovski, Dimitrie Marinescu, Gheorghe Cristescu şi Ilie Moscovici. Programul adoptat, inspirat din scrierile lui Gherea şi de programul de la Erfurt al social-democraţilor germani, definea rolul PSDMR ca reprezentant al proletariatului român. Principalele direcţii de acţiune ale partidului erau instituirea votului universal, adoptarea unei legislaţii a muncii şi reforma radicală a sistemului agrar în favoarea ţărănimii, organizarea învăţământului gratuit obligatoriu, garantarea dreptului la întrunire, instituirea impozitului progresiv pe venit, descentralizarea şi autonomia comunală. Partidul a adoptat o poziţie moderată, în sensul acceptării cadrului constituţional existent, sub influenţa tripletei aflată la conducerea efectivă: Gherea – Nădejde - Mortun. În 1899 partidul s-a destrămat, iar cluburile muncitoreşti au fost desfiinţate cu excepţia clubului de la Bucureşti, în cadrul căruia au continuat să activeze personalităţi ca I. C. Frimu, C. Z. Buzdugan şi Christian Racovski.

La 31 ianuarie 1910 a fost înfiinţat Partidul Social Democrat Român (PSDR), condus de I.C. Frimu, Mihai Gh. Bujor, Christian Racovski, Dimitrie Marinescu şi Constantin Vasilescu. Un rol important continuă să îl joace Dobrogeanu-Gherea, a cărui lucrare, Neoiobagia a avut o influenţă importantă asupra orientării partidului. Legăturile cu alte partide social-democrate au fost întărite prin participarea la Congresele Internaţionalei a II-a de la Basel (1912) şi Copenhaga (1913), unde au fost adoptate rezoluţii pacifiste.

Perioada interbelică
PSDR a salutat Marea Unire din 1918, solicitând democratizarea ţării şi transformarea ei într-o societate socialistă. În decembrie 1918, PSDR şi-a schimbat denumirea în Partidul Socialist, dar din rândurile sale s-au desprins mai multe facţiuni şi grupuri disidente. Congresul din 7 mai 1927 a hotărât centralizarea întregii mişcări socialiste prin constituirea Partidului Social-Democrat (PSD), iar printre membrii săi se numărau George Grigorovici, Constantin-Titel Petrescu, Ilie Moscovici, Serban Voinea, Iosif Jumanca, Ioan Flueraş, Ştefan Voitec, Lotar Rădăceanu, Theodor Iordănescu, Ion Pas. A urmat o perioadă de scindări generate de relaţionarea cu celelalte partide, respectiv cu PNŢ şi PNL, în vederea accederii la putere. În perioada dictaturii regale, PSD şi-a continuat activitatea în ilegalitate, sub conducerea lui Constantin-Titel Petrescu. Deşi se aflau în tratative cu comuniştii pentru organizarea luptei antifasciste, social-democraţii români au întrerupt contactele cu comuniştii, care susţinuseră anexarea Basarabiei şi Bucovinei de Nord la URSS.

După 23 august 1944, PSD a fost implicat în constituirea primelor cabinete provizorii, dar la instalarea guvernului Petru Groza, în martie 1945, Constantin- Titel Petrescu şi alţi lideri regionali ai PSD au refuzat să participe. PSD era în pragul scindării deoarece o parte a socialiştilor doreau o colaborare cu comuniştii. La Conferinţa din decembrie 1945, în urma hotărârii majorităţii delegaţilor de a merge în alegerile parlamentare pe liste comune cu PCR, Constantin- Titel Petrescu şi susţinătorii săi au părăsit PSDR constituindu-se apoi, în mai 1946, în Partidul Social-Democrat Independent (PSDI). În manifestul PSDI se arăta că partidul este promotorul adevărat al social democraţiei româneşti. În februarie 1948 PSD a fuzionat cu PCR în cadrul Partidului Muncitoresc Român (PMR). Două luni mai târziu, liderii PSD au fost arestaţi, fapt ce a condus la dispariţia partidului din viaţa politică.

Renaşterea stângii democrate şi reunirea ei in PSD
După Revoluţia din 1989, perioada de tranziţie de la comunism la democraţie a fost gestionată, în mare parte, de partide cu vocaţie social-democrată. Din punct de vedere cronologic, primul partid social-democrat apărut pe scena politică românească după căderea vechiului regim a fost Partidului Social Democrat Român (17 ianuarie 1990). PSDR s-a declarat continuator al social-democraţiei româneşti interbelice. Beneficiind de legitimitate istorică, PSDR nu a reuşit, însă, să obţină şi o legitimitate electorală aptă de a-l face să exercite o influenţă semnificativă asupra actului de guvernare. După o alianţă temporară cu CDR, PSDR s-a aliat cu PD în vederea participării la alegerile parlamentare din 1996. Noua alianţă, Uniunea Social Democrată a participat la guvernare în cadrul coaliţiei CDR-USD-UDMR, dar existenţa sa a fost de scurtă durată. După eşecul acestei guvernări, dezamăgit de colaborarea cu PD şi confruntat cu riscul de a nu mai intra în Parlament, PSDR a decis în 2001 fuziunea cu PDSR şi formarea Partidului Social-Democrat (PSD).

La 6 februarie 1990 s-a înscris în registrul partidelor politice Frontul Salvarii Nationale, rezultat al transformării FSN din organ provizoriu al puterii de stat în mişcare populară. În aprilie 1990 a avut loc prima Conferinţă Naţională a FSN, care l-a ales în funcţia de preşedinte pe Ion Iliescu. Deşi a câştigat alegerile din 20 mai 1990, FSN era în pragul destrămării. Convenţia Naţională a FSN din 16-17 martie 1991 a fost momentul primei încercări de aşezare pe baze doctrinare a partidului. Potrivit moţiunii „Un viitor pentru România”, FSN era definit ca un „partid de centru stânga care se inspira din valorile social-democraţiei moderne europene”. Conventia FSN din 27-29 martie 1992 a fost momentul în care diferenţele de viziune au determinat divizarea FSN. Susţinătorii moţiunii „Viitorul - Azi” au câştigat în urma votului iar Petre Roman a devenit preşedintele FSN. Grupul celor care au pierdut alegerile în interiorul FSN s-a desprins şi a format un nou partid, Frontul Democrat al Salvării Naţionale. La prima Conferinţă Naţională a noului partid, care a avut loc în 27-28 iunie 1992, s-a hotărât susţinerea lui Ion Iliescu pentru alegerile prezidenţiale. Susţinătorii moţiunii „Viitorul- Azi”, deşi au reuşit să se impună în interiorul FSN, au pierdut alegerile parlamentare din 1992. Ulterior, FSN şi-a schimbat denumirea în Partidul Democrat (PD).

La alegerile parlamentare din 27 septembrie 1992 FDSN, proaspăt înfiinţat după sciziunea FSN, a obţinut primul loc, iar Ion Iliescu a devenit preşedintele României cu 61,5% din voturi. La un an de la constituire, FDSN şi-a reafirmat orientarea social-democrată, cu prilejul Conferinţei Naţionale din 9-10 iulie 1993, când şi-a schimbat denumirea în Partidul Democraţiei Sociale din România. Totodată s-a realizat şi fuziunea prin absorbţie cu Partidul Solidarităţii Sociale, Partidul Republican, Partidul Cooperatist şi Partidul Socialist Democratic din România. Aflat la guvernare în legislatura 1992-1996, PDSR a suferit un proces accentuat de erodare şi a pierdut alegerile din toamna anului 1996. Între anii 1996-2000, PDSR s-a aflat în opoziţie, perioadă în care a acumulat o experienţă extrem de importantă şi şi-a construit în mod realist şi pragmatic strategia pentru a reveni la putere.

În anul 2000, PDSR împreună cu PSDR şi PUR, partid de orientare social-liberală, au constituit Polul Democraţiei Sociale din România (7 septembrie 2000). Acest bloc electoral a câştigat alegerile legislative din noiembrie 2000. Una dintre clauzele contractului politic dintre PDSR si PSDR a fost prevederea potrivit căreia, după alegeri, se va realiza fuziunea dintre cele două partide social democrate. Astfel, în iunie 2001 pe scena politică are loc o importantă clarificare a zonei de centru-stânga, prin constituirea Partidului Social Democrat, rezultat din unificarea celor două partide. La Congresul de constituire a PSD, Adrian Nastase a afirmat voinţa politică a noii formaţiuni de a reprezenta social-democraţia modernă, dinamică, racordată la problemele şi priorităţile actualităţii. Preocuparea pentru conexarea doctrinară a PSD la noile realităţi a determinat apariţia în 2002 a documentului „Spre normalitate – o viziune social-democrată modernă privind viitorul României”, material care propune principalele direcţii de acţiune ale perioadei post- tranziţie. La reuniunea de la Snagov din februarie 2003, preşedintele PSD, Adrian Nastase a afirmat că se consacră astfel refacerea unităţii social-democrate pe baze ideologice clare şi neconflictuale, precum şi concilierea dintre tradiţia şi modernitatea stângii democrate românesti. Procesul de unificare şi modernizare a stângii democrate româneşti a favorizat apropierea PSD de structurile social-democrate internaţionale – Internaţionala Socialistă şi Partidul Socialiştilor Europeni. În iunie 2005 PSD a devenit membru cu drepturi depline în cadrul Partidului Socialiştilor Europeni. PSD a dezvoltat relaţii consistente de colaborare cu partidele social-democrate europene, semnificative în acest sens fiind reuniunile grupurilor parlamentare de lucru româno – germane (PSD-SPD). PSD a semnat acorduri de cooperare şi parteneriat cu partide membre ale familiei social-democrate, având o agendă consistentă de întâlniri bilaterale cu conducerile principalelor formaţiuni ale Internaţionalei Socialiste. Perioada 2000-2004 a fost extrem de importantă pentru afirmarea şi consolidarea PSD ca unic reprezentant al social-democraţiei în România. Pe de altă parte însă, supus unui inerent proces de erodare ca urmare a actului guvernării, PSD a intrat în opoziţie în urma alegerilor din noiembrie 2004.

La Congresul din aprilie 2005 a fost desemnată noua conducere a partidului, iar noul preşedinte, Mircea Geoană a afirmat dorinţa PSD de a-şi consolida baza doctrinară şi de a face o opoziţie constructivă în perioada următoare. A urmat o perioada de repoziţionări politice si structurale, orientate spre modernizare şi o mai bună integrare în familia socialistă europeană. O serie de lideri contestaţi, unii dintre ei anchetaţi de justiţie, au parăsit partidul sau au fost îndepărtaţi din funcţiile deţinute. Congresul din 10 decembrie 2006 l-a reconfirmat în funcţia de preşedinte al PSD pe Mircea Geoană, şi a adus la conducerea partidului o echipa tânără şi dinamică, marcând sfarşitul perioadei de ccriză a partidului. Programul prezentat de către echipa preşedintelui Mircea Geoană, “România Socială”, încearcă să ofere o viziune nouă, progresistă şi europeană, social-democraţiei române, şi a alternativă guvernarea de dreapta.

Structură

Centrală
Preşedintele partidului conduce activitatea generală a partidului, activitatea Comitetului Executiv Naţional şi Biroul Permanent Naţional şi răspunde în faţa Congresului de activitatea generală a Partidului Social Democrat. Preşedintele este ales prin vot secret de către Congres pentru un mandat de 4 ani şi reprezintă partidul în societatea românească, în relaţiile cu autorităţile publice centrale şi locale, precum şi cu alte partide sau organizaţii din ţară sau străinătate.

Preşedintele de Onoare al PSD este desemnat de către Congres, prin vot, pentru un mandat de patru ani, dintre personalităţile recunoscute ale partidului. Preşedintele de Onoare al PSD participă cu drept de vot la lucrările organelor naţionale de conducere.

Secretarul general conduce serviciile funcţionale la nivel central şi relaţia cu organizaţiile judeţene şi a municipiului Bucureşti. Acesta coordonează Secretariatului Executiv al PSD format din 7 - 9 secretari executivi. Secretarii executivi sunt desemnaţi de Comitetul Executiv Naţional, la propunerea preşedintelui după consultarea secretarului general.

Congresul PSD alege prin vot secret un număr de 13 - 15 vicepreşedinţi. Opt dintre vicepreşedinţi provin din câte o regiune de dezvoltare economică, ceilalţi fiind aleşi pe domenii de activitate.

În cadrul Consiliului Naţional al PSD sunt organizeazate departamente structurate pe domenii de activitate, în care sunt cuprinşi membri ai Consiliului Naţional şi specialişti din domeniile respective – membri şi simpatizanţi PSD. Departamentele au în principal, 2 atribuţii: elaborarea de studii, strategii şi programe ale PSD privind evoluţia domeniilor respective; monitorizarea şi reacţia rapidă la acţiunile guvernamentale, respectiv ministeriale. Şefii departamentelor sunt asimilaţi din punct de vedere politic cu vicepreşedinţii partidului. Coordonarea departamentelor de specialitate este exercitată de către un Birou Coordonator al Departamentelor, format din Preşedintele Consiliului Naţional, şefii departamentelor şi 3 secretari. Secretarii departamentelor provin câte unul din fiacare grup parlamentar din Senat şi Camera Deputaţilor, iar unul este din staful PSD, desemnat de secretarul general. În activitatea lor, şefii departamentelor de specialitate sunt ajutaţi de 1 – 3 vicepreşedinţi şi 1 secretar.

Trezorierul, ales şi revocat de Consiliul Naţional, organizează şi controlează activitatea financiară a partidului şi răspunde direct faţă de preşedintele partidului.

Biroul Permanent Naţional este organismul operativ de analiză şi decizie a partidului. Acesta are următoarea componenţă: Preşedintele PSD, Preşedintele de Onoare al PSD , Secretarul general al PSD, 13 - 15 vicepreşedinţi ai PSD. La lucrările Biroului Permanent Naţional participă preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului (dacă nu ocupă una dintre funcţiile enunţate mai sus), primul-ministru, preşedintele Consiliului Naţional, liderii grupurilor parlamentare şi ministerial, preşedinţii organizaţiilor de femei şi tineret, trezorierul, directorul Institutului Social Democrat, reprezentantul preşedinţilor consiliilor judeţene administrative, reprezentantul primarilor de municipii şi reprezentantul Ligii Naţionale a Primarilor şi Consilierilor PSD. Biroul Permanent Naţional se întruneşte săptămânal. Biroul Permanent Naţional are următoarele atribuţii: Organizează şi conduce întreaga activitate curentă a partidului, potrivit hotărârilor adoptate după caz, de către Congres, Consiliul Naţional şi Comitetul Executiv Naţional; Elaborează proiecte de hotărâri pe care le supune spre dezbatere şi adoptare Comitetului Executiv Naţional; Elaborează, propune şi supervizează activitatea curentă de partid la toate nivelurile; Orientează activitatea grupurilor parlamentare; Elaborează proiecte de hotărâri şi norme de aplicare a deciziilor luate de Congres şi de Consiliul Naţional; Asigură informarea operativă a organizaţiilor judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti cu privire la activitatea curentă a partidului; Înfiinţează şi coordonează comisii de lucru în probleme de doctrină, programe şi strategii electorale; Înfiinţează şi coordonează grupuri de analiză politică a situaţiei economice, şi sociale, interne şi internaţionale; Administrează patrimoniul partidului.

Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală veghează la aplicarea riguroasă a Statutului PSD şi sesizează forurile de partid în legătură cu hotărârile nestatutare, reprezentând organul de jurisdicţie internă, constituit la nivel naţional, cu activitate permanentă. Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală are competenţe de: Cercetare şi constatare a existenţei conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor, precum şi a cazurilor de încălcare a legilor, a Statutului şi a normelor morale de comportament de către membrii Consiliului Naţional, miniştri, secretari de stat, preşedinţi ai Consiliilor judeţene administrative, care nu sunt membri ai Consiliului Naţional; Cerceteare a conflictele intervenite între organele de conducere din judeţe diferite, precum şi dintre acestea şi cele de la nivel naţional, şi soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de Comitetul Executiv Naţional al PSD; Soluţioneazăre definitivă a contestaţiilor împotriva hotărârilor pronunţate de Comisiile Judeţene de Arbitraj şi Integritate Morală. Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală se alege de către Congresul PSD pentru un mandat de 4 ani şi este compusă din 48 de membri. Aceasta este condusă de un birou format din preşedinte, un prim-vicepreşedinte, opt vicepreşedinţi şi un secretar, aleşi prin vot secret de Comisie.

Comisia Naţională de Control Financiar este organul care verifică întreaga activitate financiară a partidului şi este aleasă de Congresul PSD pe o perioadă de 4 ani fiind alcătuită din 27 - 51 membri, aleşi prin vot secret. Comisia este condusă de un birou format din preşedinte, 2 vicepreşedinţi şi un secretar, aleşi prin vot secret, de către membrii acesteia. Comisia are dreptul de a controla, din proprie iniţiativă sau ca urmare a reclamaţiilor şi sesizărilor primite, modul de formare şi utilizare a bugetelor organizaţiilor judeţene şi a municipiului Bucureşti ale P.S.D., precum şi a celui la nivel naţional. Comisia controlează activitatea Comisiilor Judeţene de Control Financiar, precum şi pe cea a municipiului Bucureşti, avizează reglementările de ordin intern ale partidului privind gestionarea resurselor financiare şi întocmirea bugetelor de venituri şi cheltuieli şi a bilanţurilor contabile, verifică modul de utilizare a alocaţiilor primite de la bugetul de stat potrivit legii.

Pentru asigurarea surselor de finanţare şi a bazei materiale necesare realizării activităţii partidului, pe plan central, funcţionează Comitetul Financiar format din 7-9 membri, desemnaţi de Comitetul Executiv Naţional al P.S.D., care numeşte şi preşedintele acestuia.

Comitetul Executiv Naţional coordonează întreaga activitate a partidului între şedinţele Consiliului Naţional. Comitetul Executiv Naţional al PSD analizează, dezbate şi hotărăşte asupra problemelor fundamentale ale activităţii partidului privind: programul, strategia electorală, alianţele politice şi electorale; Programul de guvernare, structura şi componenţa nominală a Guvernului; valideazarea alegerilor preliminare de partid pentru desemnarea candidaţilor pentru senatori, deputaţi, europarlamentari şi aleşi locali; Programul legislativ al Guvernului; comasarea prin absorbţie sau fuziunea cu alte partide; înţelegerile de colaborare ale PSD cu patronatele şi confederaţiile sindicale; strategia de selecţie, pregătire, formare şi promovare a resurselor umane ale partidului; organizarea şi desfăşurarea alegerilor interne de partid; coordonarea activitatăţii Organizaţiei de Tineret şi a Organizaţiei de Femei. Hotărârile adoptate sunt validate de către Consiliul Naţional. Comitetul Executiv Naţional este format din Preşedintele PSD, Preşedintele de Onoare al PSD, Secretarul general al PSD, vicepreşedinţii PSD, Preşedintele Consiliului Naţional, preşedinţii organizaţiilor judeţene, ai sectoarelor şi al Organizaţiei municipiului Bucureşti, preşedintele Organizaţiei de femei şi preşedintele Organizaţiei de tineret. Comitetul Executiv Naţional este validat de Consiliul Naţional. La lucrările Comitetului Executiv Naţional participă preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului (dacă nu ocupă una din funcţiile enunţate mai sus), primul-ministru, liderii grupurilor parlamentare şi ministerial şi trezorierul. Comitetul Executiv Naţional al PSD se întruneşte o dată la două luni şi ori de câte ori este nevoie.

Consiliul Naţional al PSD este organul de conducere al partidului în intervalul dintre două congrese. Acesta este alcătuit din maximum 751 membri, aleşi dintre candidaţii desemnaţi de Conferinţele judeţene şi a municipiului Bucureşti, sau propuşi de Congres.Consiliul Naţional al PSD alege şi revocă, prin vot secret, preşedintele Consiliului Naţional şi trezorierul, validează componenţa Comitetului Executiv Naţional şi a Biroului Permanent Naţional; hotărăşte încheierea alianţelor politice, precum şi comasarea prin fuziune sau absorbţie cu alte partide sau formaţiuni politice; audiază rapoartele de activitate prezentate de membrii Biroului Permanent Naţional, de preşedintele Comisiei de Arbitraj şi Integritate Morală, de preşedintele Comisiei Naţionale de Control Financiar şi de trezorier şi hotărăşte în consecinţă pe baza mandatului dat de Congres, potrivit dispoziţiilor Statutului; răspunde de organizarea campaniilor electorale prezidenţiale, parlamentare, europarlamentare şi locale; analizează activitatea grupurilor parlamentare, a organizaţiilor de femei şi tineret, a Ligii Naţionale a Primarilor şi Consilierilor PSD; validează hotărârile Comitetului Executiv Naţional privind Programul de guvernare şi confirmă propunerile de membri ai Guvernului; soluţionează contestaţiile formulate împotriva hotărârilor pronunţate de Consiliile organizaţiilor judeţene sau a organizaţiei municipiului Bucureşti; soluţionează divergenţele ivite între Consiliile organizaţiilor judeţene, respectiv al organizaţiei municipiului Bucureşti şi Comitetul Executiv Naţional în legătură cu desemnarea candidaţilor pentru alegeri legislative, în situaţia în care acestea persistă; aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli al partidului, hotărăşte asupra execuţiei acestuia. Consiliul Naţional al PSD se întruneşte anual şi de câte ori este nevoie. Deputaţii, senatorii şi europarlamentarii care nu fac parte din Consiliul Naţional participă la întrunirile acestuia fără drept de vot. Consiliul Naţional poate hotărî, la propunerea Biroului Permanent Naţional, organizarea de forumuri, ligi, asociaţii, cluburi şi alte asemenea organisme pentru promovarea strategiilor din Programul Politic al PSD, în societatea românească şi în parteneriat cu sindicatele. Relaţia partid - sindicate precum şi modalităţile concrete de colaborare vor fi stabilite de Biroul Permanent Naţional.În cadrul PSD funcţionează: Forumul Naţional al Muncitorilor; Forumul Naţional al Agricultorilor; Forumul Naţional al Ecologiştilor; Forumul Naţional al Oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă şi Liga Pensionarilor. În vederea elaborării de programe şi strategii ale PSD în domeniile vieţii de partid se pot constitui consilii consultative pe probleme de: analiză politică, imagine şi relaţii cu mass-media; organizare şi resurse umane. Consiliul Consultativ pentru Problemele Minorităţilor Naţionale al PSD desfăşoară activităţi pentru identificarea problemelor specifice cu care se confruntă minorităţile naţionale din România şi elaborează soluţii şi propuneri adecvate pentru rezolvarea lor.

Forul suprem de conducere al Partidului Social Democrat este Congresul, care se convoacă o dată la 4 ani sau în cazuri extraordinare. Congresul PSD este compus din delegaţi aleşi, prin vot secret, de către Conferinţele judeţene şi a municipiului Bucureşti, şi are următoarele atribuţii: adoptă sau modifică Statutul PSD şi Programul politic al partidului; stabileşte orientările, strategia şi tactica partidului pentru perioada dintre două congrese; alege preşedintele partidului, vicepreşedinţii, secretarul general, ceilalţi membri ai Consiliului Naţional, Comisia Naţională de Arbitraj şi Integritate Morală şi Comisia Naţională de Control Financiar; desemnează candidatul PSD la funcţia de Preşedinte al României şi primul - ministru în situaţia câştigării alegerilor; soluţionează eventuale contestaţii împotriva hotărârilor celorlalte organe centrale ale PSD.

Tineretul Social Democrat
Pentru stimularea participării tineretului la viaţa politică, în cadrul Partidului Social Democrat funcţionează Tineretul Social Democrat, căreia îi revine principala responsabilitate a activităţii politice a partidului în domeniul tineretului. Din organizaţia de tineret TSD, pot face parte tineri cu vârsta cuprinsă între 18 - 35 de ani, care au calitatea de membru al PSD, precum şi tineri care au împlinit vârsta de 16 ani. TSD urmăreşte, cu prioritate, următoarele obiective:realizarea de analize privind starea tineretului român; elaborarea ofertelor politice ale partidului, adresate tinerilor, care vor fi incluse în programul electoral şi programul de guvernare;iniţierea unor programe sociale, economice, politice, educative, culturale, distractive, sportive şi turistice, corespunzătoare intereselor şi aspiraţiilor tinerilor; organizarea de acţiuni de pregătire şi perfecţionare ale tinerilor membri ai PSD, în vederea promovării acestora în structurile de decizie ale partidului şi a asumării unor responsabilităţi şi demnităţi publice de către aceştia.

În cadrul organizaţiilor locale ale PSD funcţionează organizaţii de tineret. În cadrul TSD funcţionează Liga Studenţilor, Liga Elevilor şi alte cluburi şi ligi pe probleme specifice tineretului. TSD este afiliată la organizaţia internaţională a tineretului social democrat - IUSY şi la cea europeană - ECOSY.

Organizaţia de Femei
Pentru asigurarea reprezentării şi participării active a femeilor la întreaga viaţă politică în cadrul PSD funcţionează Organizaţia de femei a PSD. Din Organizaţia de femei a Partidului Social Democrat pot face parte femeile care au calitatea de membru al PSD. Organizaţia de femei a PSD urmăreşte, următoarele obiective: elaborarea ofertelor politice ale P.S.D. pe baza principiului egalităţii de şanse, adresate femeilor, în domeniul politic, economic, social şi cultural; elaborarea de politici privind protecţia copiilor, a femeii şi a familiei, în societate şi îmbunătăţirea statutului acestora; organizarea de acţiuni de pregătire în vederea promovării femeilor în structurile de decizie ale partidului şi pentru asumarea unor responsabilităţi şi demnităţi publice. În cadrul organizaţiilor locale ale PSD funcţionează organizaţii de femei. În cadrul Organizaţiei de femei se pot constitui asociaţii profesionale ale femeilor şi cluburi ale femeilor social-democrate.

Liga Pensionarilor
Liga Pensionarilor PSD urmăreşte cu prioritate, următoarele obiective: elaborarea ofertelor politice ale PSD adresate pensionarilor în domeniul economic, social şi cultural; efectuarea de analize privind situaţia pensionarilor în societate şi îmbunătăţirea statutului acestora. În cadrul organizaţiilor teritoriale, judeţene şi a municipului Bucureşti, precum şi la nivel naţional se poate constitui Liga Pensionarilor PSD.

Relaţia cu societatea civilă
Pe lângă Partidul Social Democrat funcţionează Institutul Social Democrat Ovidiu Şincai(ISD). ISD efectuează cercetări privind revoluţia română, modernizarea societăţii contemporane şi social-democraţia românească şi europeană. De asemenea elaborează programe politice şi lucrări doctrinare; iniţiază programe de învăţământ ; organizează acţiuni destinate schimburilor de idei, dezvoltării relaţiilor de colaborare cu structuri similare din ţară şi străinătate şi activităţi editoriale.

PSD sprijină activităţile specifice sindicatelor în vederea realizării efective a măsurilor de protecţie socială, garantării dreptului la muncă, combaterii şomajului, asigurării unui trai decent tuturor categoriilor de cetăţeni ai ţării, promovării unei legislaţii care să asigure cadrul juridic pentru manifestarea deplină a capacităţilor creatoare şi garantării drepturilor salariaţilor. În acest sens, PSD iniţiază periodic consultări cu sindicatele pentru examinarea problemelor sociale ale salariaţilor, pentru elaborarea unor proiecte de acte normative care privesc raporturile de muncă şi protecţia socială.

PSD acţionează pentru cinstirea eroilor martiri, a urmaşilor acestora, a răniţilor, a luptătorilor şi participanţilor la acţiunile pentru victoria Revoluţiei. PSD sprijină organizaţiile revoluţionarilor în demersurile acestora pentru aplicarea şi respectarea legilor privitoare la revoluţionari. În acest sens, PSD iniţiază consultări periodice cu organizaţiile de revoluţionari pentru cunoaşterea problemelor concrete cu care se confruntă acestea, în vederea identificării soluţiilor legale.

Locală
Partidul Social Democrat este organizat şi funcţionează, pe criteriul administrativ-teritorial, cuprinzând: grupe de membri de partid; organizaţii locale, de regulă, pe raza secţiilor de votare; organizaţii teritoriale: comunale, orăşeneşti, municipale, respectiv de sector în cadrul municipiului Bucureşti; organizaţii judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Organizaţiile Partidului Social Democrat au autonomie în organizarea şi desfăşurarea activităţii politice.

Conducerea FSN, FDSN, PDSR şi PSD
 
Conducerea PSD - decembrie 2006Preşedinţi

Ion Iliescu 1990-1992
Oliviu Gherman 1992-1996
Ion Iliescu 1997-2000
Adrian Năstase 2000-2005
Mircea Geoană 2005-prezent
Preşedinţi executivi

Adrian Năstase 1993-1997
Octav Cozmâncă 2003-2005
Adrian Năstase 2005-2006
Dan Mircea Popescu 2005-2006, când funcţia a fost eliminată(nominalizat Ad interim după demisia lui Adrian Năstase din această funcţie)
Secretari Generali

Miron Mitrea 2005-2006
Titus Corlăţean 2006-prezent
Preşedinte de onoare

Ion Iliescu 2006-prezent
Vicepreşedinţi aleşi la Congresul din 10 decembrie 2006

Constantin Niţă - Vicepreşedinte Regiunea Centru
Cristian Diaconescu - Vicepreşedinte pe domeniul Politica Internaţională şi relaţia cu comunităţile româneşti
Dan Nica - Vicepreşedinte Regiunea Sud-Est
Ecaterina Andronescu - Vicepreşedinte pe domeniul Egalitate de şanse
Gheorghe Nichita - Vicepreşedinte Regiunea Nord-Est
Ilie Sârbu - Vicepreşedinte Regiunea Vest
Ioan Rus - Vicepreşedinte Regiunea Nord-Vest
Ion Stan - Vicepreşedinte Regiunea Sud
Ion Toma - Vicepreşedinte Regiunea Sud-Vest
Marian Sârbu - Vicepreşedinte Statul social şi relaţia cu sindicatele
Mihai Nicolae Tănăsescu - Vicepreşedinte pe domeniul Economie, competitivitate şi mediu de afaceri
Rodica Nassar - Vicepreşedinte Regiunea Bucureşti-Ilfov
Vasile Dîncu - Vicepreşedinte pe domeniul Analiză politică şi comunicare
Victor Ponta - Vicepreşedinte pe domeniul Statul de drept, justiţie şi drepturile cetăţeanului
Biroul Naţional Permanent al PSD după Congresul din 10 decembrie 2006

Mircea Geoană preşedinte
Ion Iliescu preşedinte de onoare şi lider grup Senat
Titus Corlăţean secretar general
Dan Mircea Popescu preşedinte Consiliului Naţional
Ecaterina Andronescu vicepreşedinte
Vasile Dâncu vicepreşedinte
Cristian Diaconescu vicepreşedinte
Liviu Dragnea vicepreşedinte
Rodica Nassar vicepreşedinte
Dan Nica vicepreşedinte
Gheorghe Nichita vicepreşedinte
Constantin Niţă vicepreşedinte
Victor Ponta vicepreşedinte
Ioan Rus vicepreşedinte
Ilie Sârbu vicepreşedinte
Marian Sârbu vicepreşedinte
Ion Stan vicepreşedinte
Mihai Tănăsescu vicepreşedinte
Ion Toma vicepreşedinte
Viorel Hrebenciuc lider grup Camera Deputaţilor
Rovana Plumb preşedinte Organizaţia de Femei
Nicolae Bănicioiu preşedinte TSD
Aristide Roibu trezorier
Adrian Severin director ISD